Marea dezgolire
A venit vacanța, aștept încă un meci cu Franța, dar, până atunci, obiceiul sfânt al familiei mele din ultimii 10 ani trebuie respectat. Așa știu că a venit cu adevărat vara și nu îmi mai îngheață picioarele la birou.
Exact: covoarele. Covoarele în care se strâng timp de 10 luni păr și piele (de om), păr de pisică, alte lighioane miniaturiste, scame etc., oricât de mult și de des le-aș aspira în timpul anului, trebuie duse la spălătorie.
Să zic mersi că au fost desființate barele de covoare din cartiere, altfel bătător și Biocarpet ar fi scris pe mâinile mele. Doamne, cât de mult uram operațiunea asta! Mai ales iarna, când tremuram cu peria în mână sau când foloseam fiecare petic de zăpadă neatinsă, lăsând în urmă un „covor” de scame gri/roșu. Remember dosul palmelor, julite în urma contactului repetat cu covoarele persane, sau bătăturile din palme? Nu vreau să mă mai gândesc la ele.
Acum, însă, pentru 15 lei/mp, îmi permit luxul de a chema până la ușă un șofer-hamal, care mi le duce la spălătorie și le aduce înapoi spălate cum trebuie, ba chiar și parfumate. Chit că nu pun covoarele înapoi pe jos până începe iar școala și își mai pierd din parfum. Familie ciudată, kronwurștii ăștia, nu-i așa?
Vara e și perioada în care folosim foarte des aspiratorul robot, pentru că are și funcție de mop și, fără covoare, pe parchet face treabă mult mai bună.
E și firesc, așadar, să vă întreb și pe voi dacă practicați obiceiurile astea *comuniste”. Sau dacă mai folosiți covoare, if any. Sau poate vă lăfăiți pe pardoseli încălzite, acum nu mai e o extravaganță.
La mine urmează la spălat perdelele, altă reminiscență de Pașcani, chiar dacă sunt modele moderne cu motive actuale. În living am una de la Diego cu ceva gingko biloba și, până acum, a scăpat de ghearele ascuțite ale justiției feline.
Covoare as mai avea, dar spalatorii, nema! Bare pentru covoare, nici atât. Intr-o vreme, cochetam sa_mi pun una in gradina. Dar m-a oprit faptul ca n-as avea de unde procura un batator. Asa ca…ramân la aspirator. E drept, nici pisici n-am sau alte animalute. Poate un soarece, dar inca nu m-am lamurit, doar suspiciuni.
@Jual, bătător confecționat în combinat am eu, dar trebuie să mergi la sală 3 luni ca să-l poți folosi, e pe stil robust, durabil și nemuritor, nu din sorg sau alte materiale eco. Probabil îl voi dona cândva Muzeului Comunismului.
Întâmplare simpatico-sadică cu un șoricel și un covor: eram la țară, copil, și observ o umflătură mișcătoare pe sub țol, așa că iau mingea de baschet și o bat de covor. A fost suficientă o lovitură, și umflătura nu s-a mai mișcat. Fărașul i-a fost catafalc șoarecelui făcut poster.
În copilărie mă dispera curățatul parchetului cu petrosin și apoi ceruitul. La fel și curățatul clanțelor cu Sidol. Uram mirosurile alea care persistau zile.
Nu aveam covoare persane, doar unele de lână pe care le spălam cu peria, cu apă și oțet.
La curățenie participam toți ( părinții și noi, trei surori) și mi-e groază să mă gândesc cât ar fi durat pentru o singură persoană să facă tot.
Asta m-a făcut să aleg pentru casa mea soluții de amenajare astfel încât curățenia să fie simplă și ușoară. Acum am pe post de covor o piele de vacă. O aspir și o șterg cu buretele. La intrare am covor de iută pe care doar îl aspir și în bucătărie și dormitor am niște covoare de bumbac pe care le spăl în mașina de spălat.
Nu am animale în casă și dau zilnic cu aspiratorul de mână.
Deci cumva pasiunea pentru curățenie a rămas „inculcată”. Eu uram periatul ciucurilor de covor. Am pus mâna odată în Horbach pe o piele de vacă moale și pufoasă, mi-a amintit de pieile de miel/ied folosite pe post de carpetă de către bunici. Covor din bumbac nu știam că există, poate la renovarea viitoare să schimbăm prin casă.
Anouk, pe bune, zilnic?
Eu am facut ieri un maraton de curatenie (6,5 ore de chin) si ma doare si simpla mentiune a ustensilei: aspirator. Au!
*
Kronwurstii au dat de belea. Vorbesc din experienta.
Nu judec, cine sunt eu să mă pun în calea fericirii altuia? 😂 Acum, cu alergia la acarieni, a pus juniorul robotul să aspire salteaua…
Vezi ca sunt ustensile dedicate pentru acarieni.
Trebuie să iau un spray, cică se aplică bianual. Lenjeria spălată la nu știu câte grade. Dar dacă va pleca la facultate, poate dă de acarieni mai blânzi.
Tocmai pentru a nu avea sesiuni de curățenie obositoare, care iau mult timp și necesită renunțare la alt program pentru ziua respectivă, prefer să întrețin zilnic curățenia.
Și-mi place să fie curat pentru mine, în fiecare zi.
Corect. Și mie la fel, culeg scame de pe jos zilnic. Cartonul de zgâriat al pisicii mă disperă, dar ea îl iubește.
Când e zi de perdele 6 ore e performanta olimpică si probabil aliniere de planete.
Am râs amar😁
Casă nouă, covoare noi dar fără perdele, doar jaluzele termo/opace bla-bla, covor de bumbac gris pe balcon, intrare și bucatarie ceva țesut și viu colorat. Curățenie zilnic sau maxim la două zile tocmai ca să nu rup norma odată la nu știu cât timp. Parchetul este proaspăt șlefuit și lăcuit și se vede și simte minunat la mers.
Ah, svuze de typo 🤦 covor gros
Fain! Încă un exemplu bun. Să te bucuri de casa nouă și curată cât mai mult timp!