Problema e că mie îmi place acritura, de-aia m-am și însurat cu progenitura dânsei. Ce glumă bună, am râs singur, în cel mai îndepărtat colț al canapelei! Dar e adevărat. Când viața îți dă o soacră acră, dregi ciorba cu smântână dulce și te rogi să nu faci steatoză. Rugile nu mi-au fost ascultate. Văd eu cum o dreg, ca să prind pilonul ăla 2.

Acum la modul cel mai serios, mă înțeleg bine cu soacra mea. Mă pune săptămânal în pomelnic. Cu 15 ani ani în urmă, însă, discuțiile mai aprinse sau pe un ton mai puțin plăcut erau la ordinea zilei, pentru că ne vizita lunar, locuia cu noi, și nu într-un cavou răcoros, unde aș fi cazat-o pe banii mei, pe vecie.

Dar cel mai mult mă deranja obiceiul ei de o viață (dintre multe altele), și anume cel al condimentării mâncării cu faimoasa vegeta de Koprivnica, sau Subco, cum mai era cunoscută. O bună perioadă de timp, ea ne făcea de mâncare și punea vegeta în aproape orice, ca să dea gust: de la supe, ciorbe sau pilafuri până la chiftele și fripturi. Cred că și în desert ar fi pus, dacă ar fi existat o variantă cu zahăr.

Când i-am spus că nu e în regulă ce face și că este un produs cancerigen, punga albastră de vegeta croată a dispărut din cămară și am crezut că a înțeles. Da’ de unde: a doua zi am surprins-o ascunzând un borcănaș de sticlă cu vegeta în poșeta tip paporniță. De parcă nu s-ar fi simțit oricum în mâncare, plus că rămâneau sterlicii galben-verzui pe marginile farfuriilor.

Și am pus piciorul în prag: am amenințat-o că nu o mai primesc în casă, iar soția m-a susținut (ceea ce m-a surprins plăcut). Abia atunci a înțeles și în mâncarea noastră gustul a fost dat apoi doar din legume și carne/oase.

La ea acasă, bineînțeles că a continuat să asezoneze mâncarea cu vegeta din belșug. Momentan nu are cancer, presupun că au și soacrele dumnezeul lor.

Și, pentru că am adus vorba despre acritură, ieri, după o plimbare în ritm alert la 30 de grade, am ținut morțiș să mă hidratez cu un borș de pește de la prietenii mei gălățeni și totodată mustăcioși. Aiaiai, ce bine a intrat!

Pentru 32 de lei primești și un boț de mămăligă friptă pe plită, împreună cu un ardei iute miculuț. Îi găsești în Magnolia și eu îi recomand fără să fiu obligat să o fac.