Bleahaleală
Hai că piureul de țelină se face rapid în lapte, puiul a ieșit suculent la piept, dar verzeala aia numită quenelle de pesto fleșcãit la cald nu aș arunca-o nici la nădit crapi Novac. Aveam pătrunjel din grădina proprie și mai pusesem la salată, dar acum nu știu cu ce pishu de motan sălbatic a fost contaminat, că am nimerit numai amăreală.
După ce am făcut poza înșelător de apetisantă și am gustat, am aruncat toată garnitura verde. N-am mâncat până acum, nici nu e timpul pierdut, dar cred că așa e gustul balegii de vacă. Pusesem ulei de măsline, usturoi, câteva semințe de pin și ceapă verde. Le declar canalizate.
Nu pot să mănânc frunze fierte nicicum. Dar culoarea era frumoasă.
Erau crude, dar blendate bine, de-aia culoare de Bentley.
Farfuria aia spera că are 10 cm diametru că altfel, aia e o porție pentru toată familia. 😇
N-are chiar 10 cm, e farfurie pentru desert. Dacă nu am mâncat spănăceala aia verde, ce a rămas a fost chiar puțin.