Ti amo
Poate m-am defectat eu în plan muzical prea devreme, dar recunosc public că îmi cam place cum sună remixul ăsta compilat din două limbi: italiana, singura limbă de sine stătătoare din lume cu accent moldovenesc, când îi spui partenerului(-ei) că îl(-o) iubești și engleza americană. Însă nu îmi place videoclipul, pentru că nu sunt neapărat cel mai înfocat urmăritor de masculi silfizi în colanți, dansând contemporan. Adică îi invidiez puțintel în subconștient pentru siluetă și triplu tuluțuri, dar atât.
Oare regizorul s-a inspirat din Ed Sheeran’s Thinking Out Loud? Că parcă seamănă mișcările și execuția artistică. Bine, azi e vineri, trec pe zona de verde a manometrului presurizat de la tubul cu emisii de păreri răsuflate și, ca un bun cetățean, acord nota 10 piesei, fix cum a pățit și Nadia la Montreal.
De gustibus non est disputandum, dar vouă vă place că e deja, din nou, weekend?
Ah, nu, nu, nu! Am adorat pâna a inceput engleza. Pai, ori laie, ori balaie, dar nu amândoua. Iar pe Enrique il prefer de departe in spaniola. Chit ca pe taica-su il plac mult când se exprima in franceza.
Dar slagarul asta cântat in franceza cu accent nazist il cunosti? https://www.youtube.com/watch?v=Z1RgfT_vE7A&list=RDZ1RgfT_vE7A&start_radio=1
E extras din excelenta comedie, parodie a filmelor de razboi, „Papy fait de la résistance”. Jacques Villeret (generalul Von Apfelstrudel) e pur si simplu imens.
Cum să nu îl știu pe Jacques? A fost un mega-actor, dar n-am vizionat până acum integral parodiile lui. Dar ce elegant dădeau din șolduri soldații!
N-am zis nimic de Enrique, dar tot Julio rămâne aproape de corasonul meu.