Pantofi de alergare după uniformă
Este că v-a cam dat peste cap proiectul ăsta cu obligativitatea introducerii uniformelor școlare? După ce că rechizitele costă o groază de bani, se termină repede sau sunt tot mai proaste cu fiecare an școlar prelungit și vacanță de vară scurtată, profesorii cer auxiliare și culegeri ca să lucreze suplimentar cu copiii (și niciun părinte nu apreciază asta, doar bodogăne pe grupuri de WhatsApp că trebuie să își dea copiii la meditații pentru evaluarea națională încă din clasa a V-a, deși, dacă ar fi atenți la oră, majoritatea ar prinde informația din clasă) și diriginții nu știu pe unde să mai scoată cămașa în săptămânile de școală altfel și verde, ca să le facă elevilor viața cât mai plăcută în afara băncilor de clasă, pe bani cât mai puțini, dacă se poate să-i care ei pe copii prin țară, din banii de pe cardul de primă didactică destinați cursurilor de numerologie (:)), pentru că onor ministerul educației nu oferă și fonduri, doar împarte dispoziții, acum să mai scoată bieții părinți bani și pentru uniforme impuse? Da’ ce, copiii noștri sunt mai proști ca ai finlandezilor? Nu răspundeți, e întrebare retorică!
Al nostru fiind în clasa a XI-a și având deja sacouri, cămăși și pantaloni cu stoc reînnoit de o anumită culoare, impuse prin regulament de ordine interioară, ce s-a gândit colegiul național pe care îl frecventează cu relativă plăcere să ceară în plus, pentru a proteja terenul de sport sintetic plămădit cu grijă? Fix acum, când mai are doar o oră de educație fizică și sport în orar, în loc de două: să ceară elevilor să vină cu adidași cu talpă albă, care nu lasă urme. Nu să vină cu ei de acasă în picioare, ci doar pentru ora de sport. Mai știm noi o perioadă întunecată din istoria României când corecțiile corporale erau aplicate la fel: să nu lase urme.
Ceea ce am și executat, ca niște oițe ascultătoare ce suntem în fața domnului diriginte. Și am cumpărat cea mai ieftină pereche de pantofi de sport cu talpă albă disponibilă în Decathlon, la 65 de lei. La cât sport va face, ar trebui să țină măcar doi ani, până la absolvire, când vor fi aruncați în sus, împreună cu tocile.
Prima dată am auzit de tușugim la americani, ca erau două, dar la una puteau merge cu încălțările de pe asfalt.
Pă Norveja doar niște refugiați afgani au întrat cu aceleași încălțări de afară și în sala de sport, dar li s-a spus că dacă mai vor la volei le mai trebuie niște șosoni. S-au descălțat în ciorapi😬.
În schimb, de haine ii doare pe copiii norvegieni la patină. Vin și cu gauri în genunchi, șosete fără călcâi, iar noi băteam copilul la cap să se îmbrace frumos. A zis a râd colegii de el. Și mai e o chestie, vin cu salopete muncite ca să arate că au muncit și se presupune ca au bani😉
Tușugim? Are legătură cu sala de sport, dar nu-mi dau seama exact ce e. Interesantă percepție au norvegienii vizavi de haine, și poate mai sănătoasă.
Two shoes gym. Adică trebuia să avem o a doua pereche pentru interior. Dar așa pronunțau colegii mei cu accent de Ion Iliescu.