Haz de negaz de eșapament
Această postare este pentru aceia dintre voi, eroi printre noi, care nu dețin conturi de social media pe rețeaua de socializare Facebook. Printre miile de reclame peste care nu poți trece decât după 4 secunde, zilele trecute mi-a intrat în flux postarea unui amic virtual, care, pe bună dreptate, în opinia mea, îi ia în tărbacă pe specialiștii în marketing și comunicare din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care au reușit performanța de a utiliza un agent mai inteligent ca mulți dintre noi pentru a genera un scurt clip informativ, care îi vizează, chipurile, pe conducătorii auto care încalcă legea și sunt nevoiți să predea permisul de conducere. De parcă în România, acest lucru te-ar împiedica în mod efectiv să mai conduci o mașină! Am râs amar.
Iar eu, pentru că subiectul pedalatului în limitele urbane ale așezămintelor omenești mă preocupă în mod deosebit, fiind un susținător fervent al utilizării picioarelor la deplasare în detrimentul demarajelor pe bază de motor termic tip dizălar, am intervenit prompt, distribuindu-mi opinia nesolicitată în înaltele sfere ale societății. Păi chiar așa am ajuns? După ce că s-a râs zile întregi de croasantele coanei Mița, acum pedal boys and girls să fie iar desconsiderați? Într-o țară în care rata mortalității rutiere a depășit orice limite europene, iar orașele mari, cu Bucureștiul în frunte, se sufocă în trafic, în ciuda noilor apariții electrificate tot mai accesibile?
Vă invit așadar să urmăriți materialul de mai jos ca și când ați fi șofer în UK, Malta sau Japonia (or mai fi și alte țări cu volan pe dreapta), iar apoi să îmi răspundeți la doar 2 întrebări:
- Ce mașină conduceți?
- Aveți bicicletă?
Ne auzim în comentarii, dar nu aruncați cu ocară, pentru că orice opinie trebuie ascultată cu decență, oricât ar fi de bizară.
Eu conduc ce mașină îmi pică pe mână și am în proprietate un Hyundai Kona. Mașina o folosesc doar ocazional. De obicei circul cu metroul sau pe picioarele proprii.
Bicicletă nu am și nici n-aș folosi în București. Nu mi se pare că aș fi în siguranță.
Deși susțin circulația pe bicicletă, nu sunt de acord cu circulatul haotic pe unde vrea fiecare. Ca și printre șoferi și printre bicicliști există elemente destabilizatoare care circulă fără respect pentru restul participanților la trafic.
În parc eu simt că nu mai pot circula ca pieton din cauza bicicliștilor și trotinetiștilor care circulă haotic și în viteză.
Îți dau dreptate, chiar dacă eu sunt de partea șoferilor și a bicicliștilor corecți. Când aveam trotineta clasică și mergeam la birou, doar pe străzile din cartier mă deplasam pe carosabil (cred că am fost primul nebun din Brașov în acest sens), dar pe trotuare alegeam viteza melcului turbat.
Un prieten are Kona electric și, deși e basic, te bagă în scaun la demaraj! De nu mi-ar zdruncina spatele, mai că mi-aș lua și eu.
Cred că principala problemă in dsputa șofer vs. biciclist este lipsa de respect, de ambele părți. Apoi mai este scăderea tot mai accentuată a instinctului de conservare.
Din motive de navetă de 80 km circul atât cu mașina proprie (Skoda Octavia pug-in hibrid) cât și cu autocarul. Am tot cochetat cu ideea de a lua prin oraș bicicletă din programul city bike, dar parcă nu mă îndeamnă traficul din Cluj-Napoca la asta, pentru că deși există și piste de bicicletă, lipsesc destul de cu desăvârșire pe unele porțiuni pe unde circul eu. Așa că deocamdată cu CTP Cluj sunt mai în siguranță.
Îmi place modelul tău pug-in (Puggy), de-aia nu corectez. Nu știu cum de reziști, trebuie să fie un loc de muncă tare atractiv, ca să faci asta zilnic. Aceeași situație e și aici, orașele având cam aceleași metehne. Mârlani sunt pe toate trotuarele sau asfalturile.
Chiar e drăguț modelul meu *plug-in 😍. Și e negru ca Puggy.
Să te poarte ca vântul și ca gândul și să te bucuri de el!