Foc acia
Și nu doar la subsioară, ci și la inimioară, pentru că aseară târziu am ajuns în Puglia cu satelitul și am parcat cu botul direct într-un edificiu panificioresc. Era trecut de ora locală 23:00, și eu sorbeam din priviri buratina din poză, gândindu-mă dacă să o mușc sau să o tai. Am ales a treia variantă și retinele mi s-au aburit instant la contactul nasului cu spuma din paharul de bere weiss nefiltrată. Abia acum m-am gândit să vă spun și vouă. Dar să nu mă invidiați, pentru că la această oră sunt 34 de grade și umezeală de junglă cambodgiană, deci nu oricine rezistă.
Nici poftă de mâncare nu am, abia dacă am putut ciuguli niște foccacia barese. Ciu gud to be true, if U know what I mean!
Am venit nu doar pentru mâncare, dar la plajă ajung abia mai pe după-amiază. Sau poate nu. Poate îmi iese în cale vreun muzeu al cafelei, care are și aer condiționat. Please don’t hate me much! Much obliged!
Ete na, cum sa nu te urasc daca esti la mare, la soare si la pizza pugliasca boare!
Simt urechile roșii și fierbinți de la atâtea gânduri bune, nu de la soare. 🙂
Eu mă bucur pentru tine! Dar nu te invidiez.
Îți mulțumesc, Anouk!
Pizza aia arată super 🤤
A fost printre cele mai gustoase ever.
Pizza aia 🤤 dar pentru umiditatea aerului nu te invidiez deloc și nici pentru drumul până la aeroport.
Mai repede ajungi în Spania din Otopeni, decât din Brașov în București.
Vacanță plăcută. 🍕🥂
In octombrie sper sa ajung și eu acolo, dar mai pe gastronomic/viticol.
Mai mult viticol dacă mă întrebi pe mine 🙂
Este ceva viticol la frigider, dar și niște Ichnusa, pentru toate gusturile. Gastronomic, nu mai zic. Mulțumesc pentru urare!