Intrucât „mi se expiră în curând” cartea de identitate, cum tot aud că se spune în popor, m-am programat din timp, adică cu vreo 6 săptămâni în urmă, pentru preschimbarea la față. 

Față de anii trecuți, pot spune că am progresat și am ajuns unde erau acum 20 de ani țările din Occident. Bine, Brașovul stă prost la capitolul ăsta, avem magnolii, urși și primar care trage sfori de pe cea mai îngustă stradă din țară până pe Tâmpa, dar nu și puncte de lucru cu cetățenii în malluri. Sau piste de biciclete. Nu îl FOTE pe ediliul nostru grija asta.

Nu se mai stă la cozi cu chiuituri (decât dacă ai noroc de migratori veniți cu clanul ca să-și facă buletin doar ăla micu, la 14 ani, cu nevastă în clasa a VI-a), oamenii iau în mod civilizat bonuri de ordine pe care le lasă apoi de aparat, pentru că nu sunt ce trebuie. De mai multe ori la rând, dacă vă vine să credeți.

Dar ce folos că prinzi cu greu programare online, când în fața ta ai două persoane programate, care nu se prezintă, dar tu nu intri mai repede, de prost ce ești că ai venit cu 15 minute mai devreme. Așa că mai stai și asculți ce vorbește tanti Gherghina cu Saveta de la Darabani, pe difuzor, sau te amuzi cum încearcă să completeze o pisi o declarație de luare în spațiu pentru Geani, cu unghii false de 5 cm, în timp ce privește tâmp printre genele la fel de false și nu înțelege ce trebuie să facă. Dar la scrolluit pe telefon e apoi campioană. Și la injectat în buze pare că e demnă de o mențiune.

În sfârșit, trec doar 5 minute după ora programată și auzi anunțul așteptat: numărul D004 la ghișeul 8. Eu aveam numărul L003 la ghișeul 9. Bineînțeles că nu se grăbește nimeni să meargă la ghișeul 8, așa că după alte 5 minute iese funcționarul pe acorduri de Magic FM și strigă: familia Manolescu! O femeie sare brusc de pe scaun: eu sunt Manolescu! Funcționarul: aveți programare? Nu! răspunde femeia. Dar mă cheamă Manolescu. Și intră. 

Eu aștept, s-a terminat Nothing’s Gonna Change My Love for You la radio, îmi aud numărul și intru ca vodă în ciorba de lobodă. Fără dosar, fără fotocopii, fără chitanță de plată, că îmi dă statul CEI gratuit în perioada asta și cum să nu iau eu ceva ce e gratis? Cum ar fi gumă de mestecat pe talpă? 

Funcționara mea era extrem de voioasă că i se încărcase telefonul și butona de zor cu stânga, iar cu dreapta îmi procesa actele. După ce m-a pus să stau cu capul fix în poziția care nu mi-e tocmai favorabilă, mi-a preluat impresiunile digitale ale arătătoarelor, am semnat cu un pix electronic și cam asta a fost. 

Bineînțeles că serviciul de verificare online a stadiului de eliberare a cărții de identitate nu mai funcționează, doar v-am spus că suntem la nivelul de acum 20 de ani al vesticilor. Mai treceți dumneavoastră peste 7-10 zile lucrătoare și întrebați. 

Măcar am primit înapoi vechiul act de identitate, cică încă e valabil până îl ridic pe cel nou. 

Bonus: deși nu sunt senior și nu e vinerea verde, m-am încadrat în biletul de autobuz de 90 de minute, semn că se apropie majorarea vârstei de pensionare, că așa nu se mai poate :). Am instalat deja aplicația RO CEI Reader, sper să nu fie cu licență.

Dacă aveți sugestii, păreri sau deja experiențe (ne)plăcute cu noua carte de identitate electronică, mi-ar plăcea să le aflu. Dacă nu aveți, la fel.