Cârcei
Nu vorbesc despre cârceii de viță de prin garduri, acrișori și suculenți, pe care îi mâncam nespălați în copilărie (uneori nici nu îi apucam cu mâna, pentru că eram prea murdar, ci îi prindeam direct cu gura), ci despre cârceii musculari, crampele alea rele, care te apucă când ți-e lumea mai dragă, indiferent câte suplimente cu magneziu iei.
În cazul meu, cârceii sunt clar o moștenire genetică, pentru că și mama îi are moșteniți de la bunica. Numai eu știu nopțile în care mă trezeam cu o crampă bruscă în gambă și abia apoi o auzeam și pe mama prin perete cum plângea înfundat de durere și țopăia prin cameră, ca să îi treacă cârceii ăia dureroși, susținută de tata, cu compasiune. În combinație cu monturile de la labele picioarelor, vă dați seama ce chin era pe capul ei. Dacă mai adaug și crizele biliare cauzate de stresul activității în învățământ, tare mă mir că încă trăiește și se deplasează singură. Cu un șurub de titan în picior.
În cazul meu, crampele musculare au prostul obicei de a se manifesta noaptea, când dorm în vreo poziție vicioasă cu picioarele (un picior îndoit sub celălalt), sau la nivelul degetelor de la picioare, când mi-e foarte frig. Am luat luni de zile Zdrovit și alte pilule magice, dar degeaba, așa că am renunțat. Cârceii continuă să vină în cele mai neplăcute forme, iar urmele lor pot dura până la 2 zile. Nu are legătură cu activitatea fizică intensă, asta mi-e clar, așa că m-am cam împăcat cu ideea, dar vreau să văd dacă sunt și printre voi suferinzi de aceeași afecțiune. Și dacă considerați că este genetic sau alimentație deficitară.
N-am, nu știu. Dar consortul a avut la un moment dat. Cu masaj zilnic și suplimente cu magneziu i-a trecut.
E norocos consortul. De-asta nu putem avea toți lucruri frumoase. 🙂
Si eu m-am trezit acum vreo 2 nopti din pricina unui cârcel. Am schimbat pozitia, a trecut si am adormit din nou.
Cumnata-mea are noaptea când ii e prea cald. Nu stiu daca ia ceva pentru asta.
Habar n-aveam ca se pot mânca vrejurile alea de la vita-de-vie. Cât traieste omu’ invata.
Uneori trece, alteori durerea persistă și îți aduce aminte că n-ai scăpat. Da, cârceii sunt comestibili, dar, de preferat, dacă cresc într-o zonă nepoluată. Bine, eu am fost genul de copil care a supt țurțuri de la aripile mașinilor, după o scurtă inspecție ochiometrică privind curățenia…
Eu am avut doar când eram gravidã, şi, ocazional, dupã perioade de efort fizic intens. Pe primele le-am rezolvat cu suplimente cu magneziu, celelalte trec de la sine. Problema mea sunt monturile, care acum nu mai sunt aşa dureroase (pentru cã nu prea mai port tocuri :D), dar încã mã mai dor uneori, şi sunt şi inestetice…
Am înțeles că monturile sunt moștenite pe linie maternă. Încălțămintea cu calapod lat și din material flexibil pare să ajute. La mama, ajunseseră degetele să se încalece complet și a fost nevoie de operație la un picior. Acum și celălalt arată rău, dar nu știu dacă mai are putere pentru așa ceva.
Cumnată-mea s-a operat de monturi. Necesită o perioadă de repaus, dar am să verific în ce stadiu de satisfacție se află acum. Cred că au trecut vreo doi ani.
Am avut o cunoștință care a vrut să încerce o nouă metodă de operație pentru monturi și procedura a data greș. La București. Atât de rău i-a făcut psihic persoanei respective, ajunsă țintuită la pat, încât s-a sinucis după 2 luni…
AI-ul zice ca e mai putin probabil sa fie genetic. Verifica tiroida, electrolitii, chestii din astea.
Pune-ti sosete cand dormi. Ia unele largi, subtiri, de bumbac, mai bine zis cu un procentaj cat mai mare de bumbac.
Șosetele sunt bune, le port ziua, dar nu le suport noaptea, cu riscul de a-mi paraliza degetele. Șosetele sintetice nici nu îmi plac. Dar tot nu-mi explic de ce mi se încleștează degetele și pe ghidon, dacă le țin într-o poziție fixă pentru mai mult timp. Problemă pe care o are și maică-mea. Tiroida e verificată cu regularitate de peste 30 de ani, are ea alte hibe, dar nu explică crampele (mai rare ca acum x ani, dar există). Dezechilibru electrolitic nu cred să am, dar mai știi, poate nu asimilez din alimentele consumate decât grăsimile bune sau rele. Astea-s chestii relativ minore, cu care te înveți să trăiești
Mie îmi apar crampe după ce am lucrat intens, adică multe ore și zile pe treptele unei scări sau pe un acoperiș înclinat. Când muncești nu simți că mușchii stau blocați in aceeași poziție multe ore. Îți aduci aminte noaptea.
Mai iau magneziu când am astfel de proiecte în derulare. Acum am, dar am declinat spre persoane mai tinere și /sau mai bine plătite cum ar fi cel care a contractat lucrarea😬
Well done!
Verificati, va rog, si coloana vertebrala!
Buna dimineata!
Bună dimineața! Coloana cam are niște protruzii discale, dar în tinerețe nu existau. Totuși, atunci aveam cârcei în mod frecvent.
Vă mulțumesc pentru comentariu și pentru că citiți „cremwurști”.
P.S. Prefer tutuirea, dacă sunteți de acord. 😏
👍 Apreciază (0)