A ta pâine dimineața îți dă peste cap viața
Pentru că toată viața mea din ultimii 30 de ani, încă de la prima poză de buletin, când fotograful a remarcat ceea ce niciun medic nu se sinchisise să observe, a fost marcată de afecțiuni tiroidiene (plus alea dentare, deja cunoscute și sper eu rezolvate pentru multe decenii de acum înainte) cu mai mult sau mai puțin impact asupra calității vieții, articolul de mai jos mi-a atras puțin atenția. Sigur, și cuvintele-cheie bine plasate precum steatoză hepatică (checked) și obezitate (double checked) au un răsunet asupra psihicului uman, așa că întrebarea mea e justă și totodată retorică, pentru că știu că nu voi reuși să îmi schimb stilul de viață, asta dacă nu se cască o groapă proaspăt săpată sub picioarele mele și, în loc să apară un Byd Dolphin G DM-i, din hăul căscat îmi face semn un drăcușor că mă așteaptă în cazan, să-mi topească puțin cârnatul maturat în untură.
So here it goes: oare așa o fi cu pâinea (albă, neagră sau de orice fel) consumată cu atâta plăcere de numeroase persoane la prima sau a doua oră din zi, printre care mă număr și eu, deocamdată? Că e mult balast carbohidrat știu deja, că părinții ne îndemnau mereu să luăm cu pâine, ca să ne săturăm, iar știu. Ce nu știu este dacă să urmez sfaturile unui presupus medic endocrinolog spaniol, care mai că nu re răstește la mine în mod indirect pentru că nu am voința necesară de a face o schimbare la 180 de grade în plan gastronomic, până nu e prea târziu. În adolescență, endocrinologul de copii la care mergeam din 3 în 3 luni pentru cântărit, măsurat din priviri și mustrat pe hârtie îmi permitea să mănânc 3 felii de pâine pe zi. Apoi am devenit major și i-am arătat eu lui, trădându-i încrederea cu un alt medic, care m-a declarat sănătos endocrinologic, așa că am fugit din cabinet și nici că m-am mai căutat în acest sens până acum 5 ani.
Până vă înghesuiți cu răspunsurile, pâinea mea nefrământată s-a răcit. Cum, nu v-am zis rețeta mea minune pentru pâinea leneșului? Păi notați: amestecați cu o spatulă sau o lingură de lemn 500 g de făină integrală, 10 g de sare, 7 g de drojdie instant, 400 ml de apă călduță, 50 ml de ulei de măsline și oregano/cimbru uscat, după gust, într-un bol, până se omogenizează aluatul, care trebuie să fie destul de umed și moale. Lăsați să dospească o oră under cover, apoi transferați într-o tavă de cozonac aluatul bășicat tot de supărare, cu mâna unsă cu puțin ulei și lăsați să se mai odihnească puțin la temperatura camerei, acoperit cu un prosop umed, încă vreo 20-30 de minute. Apoi coaceți timp de 35 de minute la 180 de grade și lăsați pâinea să se răcească complet în formă, în cuptor. Lordul Graham m-ar fi numit mare stolnic, dacă ar fi trăit încă vreo 300 de ani și m-ar fi cunoscut, uimit de ce gustoasă e pâinea asta infantilă. Știu, mă mulțumesc cu puțin, nu mă ridic la înălțimea unui brutar, sunt vai de capul meu, habar nu am să fac pâine, nu vrei să îți depășești condiția. Vă mulțumesc pentru sfaturile nesolicitate! Prietenii sunt bineveniți să mă tragă de urechi.
Baga niste castravete, gulii, dovlecel sau salata înainte de pâinea aia.
Cine-a zis că nu bag salată la micul-dejun, de vreo 8 ani încoace? Cu crutoane de pâine şi dressing de iaurt, brânză şi sau avocado/cărniţe, dar salata/legumele sunt baza primei mele mese. Am tot scăzut şi mărimea bolului. Grăsimea nu se vrea dusă, domnule! 🙂
Ai cântărit tot, inclusiv uleiul? Știi cate calorii bagi? Nu furi ziua un covrig, ceva?
Nu prea pun ulei, doar iaurt. Nu e nevoie să ştiu câte calorii bag, mănânc multe fructe şi asta îmi ocupă, uneori, toată seara. Plus că verific des oalele, doar mi-s bucătar.
Eu, prima felie de pâine o mănânc la prânz. Doar una, atât. Seara bag mai multe, vreo 3-4 felii. Mănânc doar din aia 7 semințe. Bine, când nu găsesc iau și altceva, dar se-ntâmplă foarte rar. Dimineața, după cum ți-am mai spus, mănânc iaurt (făcut de mine, mă rog, de mama), miez de nucă și migdale. Am înțeles că cei care mănâncă nuci si migadale prind suta de ani și pleacă de la zero
Sper să prinzi suta la vale, în cărucior! 😁
😄😄😄
Nu te-ai săturatu să despici firul în patru? Nu-i mai bine să ai făina ta și să faci pâine cum vrei tu? Apropo, mie imi plac biscuiții la cafea dimineata. Sunt foarte enervanți uneori, pentru că au o crustă dură, dar m-am obișnuit repede cu ei. Așa că mai bine renunți și tu la pâinile artificiale, părerea mea. 😂
Fiecare cu ce-l doare. Fac des pâine în genul celei de mai sus, dar nu știu cum e mai bine: să renunț complet la pâine sau să înlocuiesc pâinea din comerț în salată cu coji de pizza italiană, cu maia? Alegeri grele peste tot, nu doar în SUA.
Cred că mai indicat ar fi să renunți la pâine complet. Vasele tale de sânge o să se simtă din nou libere și fără presiune. 😅
Și la orez alb, precum și la orice alte paste făinoase convenționale. I might as well shoot myself against Christmas, că vine curând Ignatul. Vezi tu, pentru gurmanzi ca mine, care au apucat să guste din bunătățurile existente pe pământ, viața fără plăceri culinare bogate în calorii, zaharuri și grăsimi nu prea merită trăită. Va urma.
Eu zic că merită trăită și fără să adaugi alte procesări ale glutenului, care și așa, e cum e…🙏
Eu nu prea mai simt nevoia să mănânc pâine, dar când mi-e poftă, mănânc ce-mi place, fără restricții.
Ai alt mecanism genetic bine pus la punct. Pun pariu că n-ai fost niciodată gurmandă.
Eu nu pot manca micul dejun 😬.
Pâinea noi o cumpărăm, pe sărăcie, de la reducere, adică sortimente foarte scumpe, pe care le feliem la magazin și le bagam la congelator. Când ne trebuie scoatem de punem la toaster.
Eu mai fac așa cu pâinea când cumpăr la 2 kg din Ungurime sau când cumpăr simultan și eu, și soția. Care e motivul lipsei micului-dejun?