De când cu facturile electronice, eu verific cutia poștală doar de alegeri, ca să arunc pliantele. DAR acum, cu ocazia curățeniei de primăvară, mi-am făcut curaj și am descuiat ușița, că poate s-au mai adunat fluturași promoționali. 

Apropo, mesajul în sticla de vin lansat acum 4 ani de pe feribotul din Grecia tot nu a ajuns la mine. S-o fi spart sticla de dig, sau marinarul care a găsit-o a dus-o la reciclat cu tot cu mesaj. Sau încă e în curs de livrare cu Poșta Română…

DAR ce îmi văd ochii? Fără DAR și poate, am primit un cadou. Pentru mine! Cineva se mai gândește la mine, nu doar eu. Să vezi că am primit vreo mostră gratuită de odorizant auto sau vreo invitație la un eveniment cu totul și cu totul special! 

Pe naiba! Iau broșura pătrată, o întorc pe partea cealaltă, ca să aflu că sunt ghinionist, cadoul nu e pentru mine, eu locuind la altă adresă, nu pe strada Romani 6, ap. 23b. 

Ce noroc că nu îmi doresc viață veșnică, mai ales că nu am comandat nimic cu livrare gratuită la fanbox, eu nefiind fan spălat pe creier. Adică, orișicâte chifteluțe cu creier (da, da, chifteluțele postate acum câteva zile erau cu creier) aș mânca, tot nu mă pot coborî la nivelul unei persoane care alege să creadă în ființe supranaturale cu toată inferioritatea ființei sale.

Se pare că dacă McDonalds i-a atras pe copii cu surprize și jucării de partea mâncării fără gust, AMEC vrea să îi atragă în capcană prin „cadouri” gen Cartea Cărților, oferindu-le darul malahiei. Nici nu vreau să mă gândesc din ce poziție îi cretinizează misionarii ăștia pe copii la sediul asociației, cert este că, dacă citește vreun copil pe aici, îl rog să se gândească de 10 ori, înainte să aleagă calea smintiților propovăduitori de bunătate, har și îndurare creștină. Nu de alta, dar închisorile sunt pline de deținuți credincioși care se misionarizează reciproc la dușurile comune.