Fain mere pe gât
Nu țuica, că unii mai și conduc, iar eu nu tolerez sub nicio formă alcoolul la volan (by default, românilor nu le poți permite prin lege un pahar de bere, pentru că berea adevărată se bea la halbă), ci plăcinta cu mere, simbolul familiei tradiționale și al prosperității românești. Moment sponsorizat de zeița Demetra.
Având iar o pletoră de mere românești la dispoziție via cămara lu’ mamaia, mi-am suflecat mânecile tricoului și am început treaba.
Primul lucru, atunci când gătiți: dați jos orice inele, brățări sau accesorii sub care microbii se pot ascunde de săpun și spălați-vă pe mâini. Apoi spălați merele.
Next: verificați dacă dispuneți de toate ingredientele pentru o plăcintă sărăcăcioasă, pentru că, de data asta, vom face un preparat de spital. Fără unt, zahăr adăugat sau unturi porcești.
Pentru aluat, avem nevoie de:
- în jur de 150 g de făină albă cât mai nulă,
- cam 150 g de făină integral integrală,
- 0 ouă,
- 0 esențe
- 1 plic de praf de copt
- 200 ml lapte
- 200 g iaurt gras sau pe-acolo
- 1 vârf de cuțit de sare sau un pinch, ce are fiecare
- 0 chef de ieșit în oraș
- O poftă mare de mâncare
Toate ingredientele se amestecă mai întâi cu o lingură într-un bol, apoi, când aluatul capătă forme care de care mai voluptoase, băgați degețelele și finalizați opera, până arată cam așa (împărțit cu șpaclul în 2, căci ne trebuie două, nu trii foi):

Lăsați deoparte bolul să se odihnească în pace și treceți la umplutură. În acest sens, avem nevoie de un număr apreciat de mere, eu am apreciat că am ras vreo 20 de bucăți, pentru că erau micuțe cât un nas de clovn răcit. Nu am mai numărat cotoarele, pentru că eu lucrez cu coșul de gunoi la picior și nu am scotocit nici măcar vizual.
Apoi măcinați cam 150 g de biscuiți integral sau populari. Numai nu Oreo, că sunt prea dulci și prea cu cremă. Amestecați cu merele rase. Nu vom folosi esență sau coajă de lămâie, azi suntem pe sărăcie. Nu chiar lucie, pentru că am pus și niște scorțișoară, după gust. Me like this:

Întindeți prima foaie. Faceți uz de niște făină albă pentru presărat pe masa de lucru și pe sucitor, altfel se prinde aluatul că i se pregătește ceva. Eu am folosit o tavă dreptunghiulară. Transferați foaia în tavă și întindeți apoi amestecul de mere. La mine a arătat așa:

Porniți cuptorul și întindeți a doua foaie, pe care o puneți peste umplutură. Marginile decupate pot fi tăiate fâșiuțe și puse deasupra, numai nu în formă de cruce, că nu facem colivă pentru viitorul țărișoarei noastre patriotarde.
Băgați la cuptor la 200 grade și, opțional, după 20 de minute puteți bate un ou și puteți „pensula” oul peste aluat. Dacă vă permiteți această aroganță, pentru că un ou costă, totuși, minim 1 leu (adică 2 doze reciclate în sistem SGR).
După alte 20 de minute, +/- 5, în funcție de cuptor, scoateți tava și lăsați plăcinta măcar 15 minute să se mai răcorească, apoi poate fi feliată și servită cu un pahar de lapte rece, de vă dor dinții. Eu am făcut asta aseară, era deja ora 22:00, cam târzior, dar suntem săraci cu duhul până la capăt.

Să aveți poftă, săracilor!
Descoperă mai multe la Vești și povești răstălmăcite
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Mmmm…. Mi-ai făcut poftă 🤤. Parcă și simt mirosul de măr cu scorțișoară.
Ai observat că nu am pus deloc zahăr, da? E mai de regim, dar măcar once in a while să nu abuzez de unt și glucide.
Da da… Am observat 😉. Pentru mere din cămara bunicii nici nu trebuie zahăr.